10.000 de lei păstrați un an: 9.410 lei în lei, 9.752 în euro și 12.849 în aur

Leul, euro și aurul au avut evoluții foarte diferite în ultimul an, iar comparația dintre cele trei variante arată cât de mult poate conta moneda în care sunt păstrate economiile. Pentru o sumă de 10.000 de lei, investită în perioada august 2025 – august 2026, valoarea reală a ajuns la 9.410 lei în cazul păstrării banilor în lei, la 9.752 de lei după conversia în euro și la 12.849 de lei în cazul investiției în aur, potrivit datelor prezentate. Rezultatele includ o inflație de 6,27% și corespund unor randamente reale de -5,9%, -2,5% și, respectiv, 28,5%.

Presiunea asupra monedelor europene s-a accentuat în ultima perioadă. Euro a coborât la cel mai redus nivel din ultimele 17 luni față de dolarul american, pe fondul incertitudinilor privind situația fiscală a Franței și al instabilității politice din cea de-a doua economie a zonei euro.

În România, leul a atins un nou minim istoric și a depășit pragul de 5,35 lei pentru un euro, după ce președintele Nicușor Dan a făcut a patra nominalizare consecutivă pentru funcția de prim-ministru. Evoluția s-a produs în pofida unei dobânzi de politică monetară de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Banca Națională a României nu a reușit să mențină moneda națională la un nivel stabil, în condițiile în care cursul este influențat de evoluțiile pieței valutare.

România se confruntă, asemenea Franței, cu un deficit bugetar ridicat, estimat la peste 7–9% din PIB. În același timp, rezervele valutare ale băncii centrale sunt în scădere, pe fondul intervențiilor pentru susținerea leului și al costurilor ridicate de rambursare a datoriei publice. Numai în septembrie, rezervele valutare au scăzut cu 4,8 miliarde de euro, în condițiile adâncirii deficitului de cont curent.

Reducerea rezervelor limitează capacitatea BNR de a susține moneda națională. Agențiile internaționale de rating au retrogradat datoria suverană a României până la cel mai scăzut nivel din categoria recomandată investițiilor, cu o singură treaptă deasupra categoriei speculative („junk”), iar perspectiva este negativă. Această situație poate încuraja retragerea capitalului internațional, ceea ce ar amplifica presiunile asupra deficitului și cursului leului.

Preferința pentru economisirea în valută este deja vizibilă. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației au crescut cu 5,2% în august 2026 față de aceeași lună a anului trecut și au ajuns la echivalentul a 28,9 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. La cea mai recentă emisiune de titluri de stat derulată pe Bursa de Valori București, instrumentele denominate în euro au atras până la 70% din volumul subscris. În același timp, interesul pentru titlurile în lei s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut.

Trecerea de la lei la euro protejează însă doar parțial valoarea economiilor. Moneda unică s-a depreciat semnificativ față de dolar, dar și față de lira sterlină și francul elvețian. Victor Dima, manager de trezorerie la Tavex România, compară situația cu alegerea „celei mai curate cămăși dintr-un coș cu rufe murdare”. Potrivit acestuia, între 2023 și 2026 leul s-a depreciat cu aproximativ 6–7% față de euro, în timp ce prețurile de consum din România au crescut cu aproape 30%, conform datelor oficiale. Astfel, o parte importantă din pierderea puterii de cumpărare provocată de inflație nu s-a reflectat în deprecierea nominală a leului față de euro.

Aurul câștigă teren în rezervele băncilor centrale

În paralel cu slăbirea monedelor, aurul a devenit tot mai prezent în strategiile de rezervă ale băncilor centrale. Instituțiile au înlocuit o parte din activele păstrate tradițional în titluri de stat cu achiziții de metal prețios.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, băncile centrale au cumpărat net 1.082 de tone de aur în 2022, 1.037 de tone în 2023, 1.045 de tone în 2024 și 863 de tone în 2025. Nivelurile sunt considerabil peste media anuală de aproximativ 500 de tone din deceniul anterior. În cei patru ani, achizițiile nete au ajuns la aproape 4.030 de tone, cantitate mai mare decât producția minieră anuală de aur la nivel mondial.

Sondajul World Gold Council din 2026 indică o perspectivă similară. Un procent de 83% dintre băncile centrale se așteaptă ca ponderea aurului în rezervele internaționale să crească în următorii cinci ani, iar 45% intenționează să își majoreze propriile dețineri în următoarele 12 luni. În același timp, 74% anticipează o scădere a ponderii dolarului american, în timp ce pentru euro așteptările indică mai degrabă menținerea poziției actuale.

La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta 27% din totalul rezervelor internaționale, calculat la valoarea de piață. Ponderea depășea atât obligațiunile guvernamentale americane, de 22%, cât și euro, de 15%. Aprecierea aurului a avut un rol important în această evoluție, însă datele arată și creșterea importanței sale ca alternativă la monedele fiduciare și la instrumentele de datorie emise de state.