Piața cărții sub presiune: editurile aleg titluri sigure, iar Frankfurt 2028 devine testul pentru literatura română

Piața românească de carte traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, pe fondul scăderii comenzilor, al creșterii costurilor de producție și al reducerii consumului cultural. În acest context, editurile își asumă tot mai rar riscul de a publica autori noi sau proiecte ambițioase și se orientează către titluri cu un succes comercial mai ușor de anticipat, spune Marilena Iovu, agent literar.

Presiunile asupra industriei s-au acumulat în ultimii ani, după șocurile succesive provocate de pandemie, războiul din Ucraina și instabilitatea geopolitică. Costurile de producție au crescut constant, iar incertitudinea politică și economică din România a redus și mai mult capacitatea pieței de a absorbi scumpirile.

Majorarea TVA-ului aplicat cărților, de la 5% la 11%, a adăugat o nouă presiune asupra unui sector deja fragil. În condițiile în care investițiile în educație și cercetare rămân reduse, fiscalitatea mai ridicată afectează direct accesul la carte și poate contribui la diminuarea consumului, consideră agentul literar.

Atunci când bugetul unei familii se restrânge, cartea este una dintre cheltuielile la care se renunță mai ușor. Editorii resimt această schimbare prin comenzi mai mici și vânzări aflate, în multe cazuri, la cele mai reduse niveluri din ultimii ani.

Când întregul lanț al cărții scârțâie, nu mai vorbim doar despre o criză a editurilor, ci despre o criză a culturii scrise, spune Marilena Iovu.

Prudența comercială schimbă oferta editurilor

Scăderea cererii influențează nu doar volumele vândute, ci și deciziile editoriale. Proiectele care presupun investiții ridicate, tiraje mai greu de estimat sau promovare de durată sunt analizate cu mai multă rezervă. În schimb, seriile cunoscute, personajele deja populare și titlurile asociate unor licențe internaționale oferă editurilor un grad mai mare de predictibilitate.

Tendințele observate în zona drepturilor de traducere indică o preferință clară pentru cărțile ilustrate destinate copiilor cu vârste între 2 și 6 ani. Aproximativ 60% dintre sutele de titluri pentru copii ale căror drepturi au fost intermediate de Marilena Iovu în 2025 s-au încadrat în această categorie.

Cele mai căutate au fost poveștile asociate unor perioade precum Crăciunul și Paștele, cărțile despre emoții, colecțiile de povestiri și volumele de tip „caută și găsește”, care combină lectura cu jocul și sprijină dezvoltarea atenției și a vocabularului.

Romanele pentru copiii cu vârste între 8 și 11 ani au reprezentat circa 15% din portofoliu, fiind preferate în special continuările unor serii deja consacrate. Alte 11% au fost titluri pentru cititorii începători, cu capitole scurte, ilustrații numeroase și personaje menite să facă lectura mai accesibilă.

Interesul a crescut și pentru benzile desenate, romanele grafice și cărțile cartonate, inclusiv volumele cu elemente sonore. Aceste formate răspund unui public tânăr obișnuit cu un consum de conținut dominat de imagine și interacțiune.

Non-ficțiunea a avut o evoluție mai slabă față de anul precedent, în parte din cauza prudenței editoriale față de proiectele costisitoare, inclusiv coedițiile internaționale.

În clasamentul vânzărilor din 2025 s-au remarcat cărțile de iarnă și de Crăciun pentru preșcolari, urmate de titlurile bazate pe licențe internaționale din zona jocurilor și animației. Romanele din serii consacrate și cărțile young adult inspirate de adaptări cinematografice au obținut, de asemenea, rezultate peste media pieței.

Preferințele cititorilor arată o piață în care familiaritatea și siguranța comercială cântăresc tot mai mult. Pentru edituri, valoarea editorială a unui proiect trebuie să fie însoțită de o perspectivă realistă asupra vânzărilor, mai ales atunci când bugetele sunt limitate.

Părinții cumpără timp petrecut împreună

În segmentul cărților pentru copii, cumpărătorul nu achiziționează doar un obiect tipărit, ci și un instrument pentru relația cu propriul copil. Marilena Iovu descrie părinții și bunicii drept cititori preocupați de timpul petrecut împreună, într-o perioadă în care ecranele și algoritmii concurează tot mai puternic cu lectura.

Recomandările venite de la alți părinți, bloggeri sau comunități de cititori pot determina achiziția, la fel ca promoțiile, aniversările și sărbătorile. Pentru Crăciun, unele familii cumpără colecții întregi de cărți, astfel încât copilul să primească zilnic câte un volum în perioada de așteptare.

Nu este căutată neapărat „cartea perfectă”, ci povestea care îl face pe copil să întrebe ce urmează sau să ceară încă o lectură. De aceea, cărțile despre emoții, personaje recognoscibile și situații apropiate de experiențele copiilor continuă să aibă un avantaj comercial.

Lectura, tratată ca investiție publică

Pentru revitalizarea industriei, autoritățile ar trebui să considere cartea o investiție în educație și dezvoltare socială, nu doar un produs supus acelorași politici fiscale ca orice alt bun. Eliminarea TVA-ului sau revenirea la un nivel care să încurajeze lectura ar reduce presiunea asupra prețului final, susține agentul literar.

Dacă ne dorim o societate mai educată, ar trebui să începem prin a nu taxa educația și cultura ca pe un bun oarecare.

O altă prioritate ar fi finanțarea bibliotecilor și extinderea rețelei de librării. În numeroase orașe și comune nu mai există librării, iar bibliotecile dispun de bugete insuficiente pentru achiziții. O carte cumpărată pentru o bibliotecă poate ajunge la zeci de cititori, în timp ce un volum rămas în depozit nu produce niciun efect cultural.

Librăriile ar putea deveni spații culturale de proximitate, nu doar puncte de vânzare. Lansările, atelierele pentru copii și cluburile de lectură ar transforma aceste locuri în centre comunitare, alături de cafenele sau farmacii, prezente în aproape orice cartier.

Marilena Iovu susține și un program național de încurajare a lecturii, derulat pe termen lung, precum și acordarea unui voucher cultural pentru fiecare copil care merge la școală. Un astfel de sprijin ar putea transforma cumpărarea cărților într-un obicei constant, nu într-o cheltuială ocazională făcută de sărbători.

Frankfurt 2028 și șansa de a exporta literatura română

Participarea României ca Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse, în 2028, poate deveni un proiect de promovare culturală cu efecte dincolo de evenimentul propriu-zis. Pentru ca această oportunitate să fie valorificată, România ar trebui să se prezinte nu doar ca o piață mică de carte, ci ca un ecosistem în care literatura se întâlnește cu educația, tehnologia, filmul și industriile creative.

Există deja repere care pot susține o astfel de strategie: autori români traduși și premiați în străinătate, cinematografia românească, Corul Madrigal, Festivalul „George Enescu”, festivaluri literare și proiecte care îi implică pe elevi în realizarea de trailere după cărțile citite sau în dezvoltarea unor proiecte de design inspirate de literatură.

Un loc mai vizibil ar trebui acordat autorilor români de carte pentru copii, ale căror lucrări pot fi promovate către editori din Germania și din alte piețe. Pentru aceasta, subvențiile de traducere sunt esențiale. Fără un program consistent de finanțare, prezența României riscă să se limiteze la câteva nume deja consacrate.

Experiența altor țări invitate de onoare arată că succesul nu depinde doar de numărul volumelor prezentate. Spațiile VR, instalațiile urbane, storytellingul interactiv, experiențele de tip escape room și proiectele senzoriale pot transforma literatura într-un eveniment cultural amplu.

Miza pentru România este ca Frankfurt 2028 să nu fie doar o apariție punctuală pe scena internațională, ci rezultatul unei strategii începute din timp, prin investiții în autori, traduceri, biblioteci, librării și educația cititorilor.