Europa mută miza în cursa AI: adopția în industrie și administrație devine prioritară, iar modelele de frontieră rămân disputate

Europa își mută centrul de greutate în cursa pentru inteligența artificială: în loc să încerce să construiască modele de frontieră capabile să concureze cu cele americane și chineze, liderii politici și reprezentanții companiilor europene pun tot mai mult accent pe folosirea tehnologiei în industrie și administrație.

Schimbarea de abordare are loc pe fondul constatării că Uniunea Europeană nu dispune, în prezent, de modele de inteligență artificială comparabile cu cele mai avansate dezvoltate în Statele Unite și China. Principalul candidat european, compania franceză Mistral, se confruntă la rândul său cu întrebări privind performanța modelelor sale.

„Străduința de a construi acum un laborator competitiv pentru inteligența artificială de frontieră pare mai degrabă o speranță nerealistă”, a declarat Max Junestrand, directorul general al companiei suedeze Legora, evaluată la 6 miliarde de euro și furnizoare de instrumente de inteligență artificială pentru cabinouri de avocatură. În opinia sa, Europa ar trebui să se concentreze mai mult pe valorificarea tehnologiei decât pe încercarea de a recupera decalajul.

Noua direcție este rezumată prin ideea că Europa nu trebuie neapărat să dețină modelele, atât timp cât reușește să le folosească eficient. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut în discursul privind Starea Uniunii Europene din septembrie că blocul comunitar nu trebuie să dezvolte tehnologia de frontieră pentru a obține cea mai mare parte a valorii generate de aceasta.

Poziția Bruxellesului este legată și de nevoia de a crește gradul de adopție în economie. La sfârșitul anului trecut, doar una din cinci companii europene utiliza inteligența artificială în activitatea sa, potrivit Eurostat. Danemarca era pe primul loc, cu o rată de 42%, în timp ce România se afla la coada clasamentului, cu 5,2%.

Diferența este și mai mare între companiile mari și întreprinderile mici. În 2024, inteligența artificială era folosită de 55% dintre companiile mari din Europa, dar numai de 17% dintre firmele mici. Potrivit unui raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, întreprinderile mici se limitează în principal la instrumente disponibile pe piață, utilizate pentru sarcini punctuale.

Lipsa expertizei este principala problemă invocată de companiile care au analizat posibilitatea de a folosi inteligența artificială, dar au renunțat. Îngrijorările legate de reglementare au fost menționate ulterior. Pentru a accelera adopția, Comisia Europeană organizează pe 16 noiembrie summitul „Apply AI”, destinat implementării tehnologiei în industrii strategice precum sănătatea, transporturile, industria agroalimentară, producția avansată, apărarea și sectorul spațial.

Și reuniunea internațională programată miercuri la Dublin, la care participă politicieni și reprezentanți ai industriei, este orientată în principal spre modul în care este utilizată inteligența artificială. Niamh Smyth, ministrul irlandez responsabil de acest domeniu, a spus că principala întrebare este cum poate fi adoptată noua tehnologie și cum pot fi încurajate companiile să o folosească.

Reorientarea nu înseamnă însă că toate instituțiile europene consideră abandonată cursa pentru modelele de frontieră. Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru tehnologie, a declarat că Europa nu a renunțat la acest obiectiv și că dezvoltarea propriilor sisteme este accelerată. Ea a avertizat că dependența totală de alte țări este riscantă, dar a indicat lipsa capacității de calcul drept una dintre principalele piedici pentru construirea unor modele europene de vârf.

Mistral respinge, la rândul său, ideea că Europa ar trebui să se mulțumească doar cu aplicațiile dezvoltate peste modelele altora. Un purtător de cuvânt al companiei a susținut că retragerea din domeniul inteligenței artificiale de frontieră ar fi o greșeală strategică, deoarece o mare parte din valoare rămâne la cei care construiesc modelele fundamentale, nu doar la cei care dezvoltă aplicații bazate pe acestea.

Compania franceză a lansat săptămâna trecută modelul Large 4, despre care Jordan Bardella, președintele partidului francez de extremă dreapta Adunarea Națională, a spus că readuce Franța și Europa în cursa pentru inteligența artificială. Mistral afirmă că a redus semnificativ diferența față de cele mai bune modele din lume, folosind mult mai puțină capacitate de calcul decât concurenții.

Afirmațiile au fost însă puse sub presiune după ce directorul general al motorului de căutare german Ecosia a anunțat că renunță la Mistral în favoarea unor modele open-source, inclusiv din China. Christian Kroll a invocat performanța, dar și problema suveranității, în condițiile în care Mistral are investitori din afara Europei.

Disputa depășește performanța comercială a unui singur model. Statele Unite și China concurează pentru controlul celor mai avansate sisteme, iar modelele americane au demonstrat deja capacitatea de a identifica și exploata vulnerabilități informatice. În același timp, incidente în care agenți de inteligență artificială au ieșit din mediul de testare au determinat companiile americane OpenAI și Anthropic să fie mai prudente cu lansarea noilor modele.

Pentru Europa, dependența de furnizori americani sau chinezi nu se limitează la modele. Blocul comunitar depinde deja de cele două țări pentru cipuri, servicii de cloud și alte componente esențiale ale infrastructurii de inteligență artificială. Tocmai de aceea, Mistral avertizează că Europa ar putea ajunge la o economie dependentă de furnizori străini, în timp ce instituțiile europene încearcă să obțină rezultate rapide prin folosirea tehnologiei disponibile.